Ploaia

      Ploua. Ploua pe geam. Ploua incet. Ploua si-n sufletul meu. Cu ochi ingindurati si pleoapele grele de vise, privesc cum se mai striveste o picatura de ploaie in asfaltul fumuriu. Si inca una. Si inca una. Si se revarsa din cer siroaie, si spala acoperisurile si strazile, si gindurile. Si ploua. Incet. Cu picaturi reci ca gheata. Ce timp pustiit. Copacii inca nu au inverzit si seamana a toamna tirzie. Mi-e somn. Si ploua. Si ploua in mine cu ploiae uscata. De mi s-ar sterge gindurile si amintirile inutile, asa cum doar ploaia stie, sa te inunde si sa te racoreasca ca intr-o zi de vara torida. Si s-o iei de la inceput.

Firicele de soare

     Astazi pot sa spun si eu ca a sosit primavara. Astazi observ ca soarele parca luceste mai tare si oarecum afara e mai cald ca in casa......si parca e bine :) . Asteptam de mult sa se incalzeasca putin, prea aspra a fost iarna aceasta, desi cu o anumita surprindere, ceva s-a intimplat anul acesta ca mi-a placut iarna. Habar nu am de ce, pur si simplu au fost multe zile cind imi venea sa zimbesc, asa, de dragul soarelui. Si astazi soarele imi zimbeste parca mai intens si simt ca se incepe sezonul meu preferat. Abia astept sa rasara primele firicele de iarba, sa infloreasca toate florile de culorile curcubeului, sa se imipinzeasca livezile de cires cu floricele de popcorn si sa miroase a nou, a viu, a proaspat. Ador timpul cind natura revine la viata, mai cu forta, mai cu speranta, si nu ai cum sa nu te indragostesti, si nu ai cum sa nu zimbesti macar citeodata, asa, pe ascuns, fara motiv, doar pentru ca iti place vremea de afara. Si simti nevoia sa ierti mai mult, sa iubesti mai mult, simti nevoia sa te scalzi in oceanul de parfum de primavara, si stii ca si tu mai ai o sansa sa renasti din nou, sa incepi totul de la inceput. Simti ca odata cu primavara, ai si tu dreptul la o viata noua, una mai buna. Si zimbesti, ca e primavara, si ti-e parul impletit din firicele de soare.